📌 Online Dex Sumar sinonim | definiție (2025)

3 intrări

• sumar (adj.)
• șumar
• sumar (subst.)

SUMÁR, -Ă, sumari, -e, adj., s. n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. – Din lat. summarius, fr. sommaire.

ȘUMÁR, șumari, s. m. (Reg.) Pădurar. – Din sb. šumar.

SUMÁR, -Ă, sumari, -e, adj., s. n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. – Din lat. summarius, fr. sommaire.

ȘUMÁR, șumari, s. m. (Reg.) Pădurar. – Din scr. šumar.

SUMÁR2, -Ă, sumari, -e, adj. 1. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise) Spus sau expus în cîteva cuvinte, pe scurt, succint. Expunere sumară. Raport sumar. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu, superficial. Știa bine pentru ce-i chemat. Neexecutare de ordin... judecată sumară și plutonul de execuție... CAMILAR, N. I 183. La desele supărări ce se vor fi ivit din pricina firii violente a lui Eminovici și a pedagogiei sale sumare, s-a adăogat moartea unora din copii. CĂLINESCU, E. 30. 2. (Mai ales despre îmbrăcăminte) Care constă din puține articole; strict necesar. Îmbrăcăminte sumară. Bagaj sumar.

SUMÁR1, sumare, s. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. După citirea sumarului ședinței precedente, s-a depus proiectul de lege. 2. Tablă de materii (a unei cărți, a unei reviste etc.); cuprins.

ȘUMÁR, șumari, s. m. (Regional) Pădurar. Paște calul lui șumar. HODOȘ, P. P. 163.

sumár1 adj. m., pl. sumári; f. sumáră, pl. sumáre

sumár2 s. n., pl. sumáre

șumár (reg.) s. m., pl. șumári

sumár adj. m., pl. sumári; f. sg. sumáră, pl. sumáre

sumár s. n., pl. sumáre

șumár s. m., pl. șumári

SUMÁR adj., s. 1. adj. v. sintetic. 2. adj. succint, (înv.) repede. (O schiță ~ a situației.) 3. adj. v. fugitiv. 4. adj. v. superficial. 5. s. v. tablă de materii.

SUMÁR s. v. inventar, listă.

ȘUMÁR s. v. pădurar.

SUMÁR, -Ă adj. Redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Expeditiv, făcut în fugă, fără respectarea formulelor obișnuite. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din puține articole; strict necesar. // s.n. Cuprins, tablă de materii. ♦ Rezumat. [< lat. sumarium, cf. fr. sommaire].

SUMÁR, -Ă I. adj. redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ◊ expeditiv, făcut în fugă, superficial, fără respectarea formelor obișnuite. ◊ (despre îmbrăcăminte) redus la strictul necesar. II. s. n. 1. cuprins, tablă de materii. 2. rezumat (al unei lucrări, dezbateri etc.). (< lat. summarium, după fr. sommaire)

șumár (-ri), s. m. – (Banat, Olt.) Pădurar. – Var. șumariu. Sb. šumar (Candrea).

SUMÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) (despre acte de vorbire, expuneri, texte) Care constă din puține cuvinte; redat pe scurt; în puține cuvinte; concis; lapidar; laconic; succint. 2) (despre acțiuni) Care este făcut în pripă; superficial; rapid. 3) (despre îmbrăcăminte) Care constă numai din câteva articole strict necesare. /<lat. summarius, fr. sommaire

SUMÁR2 adv. 1) În câteva cuvinte; pe scurt; rezumativ. 2): Îmbrăcat ~ îmbrăcat numai cu strictul necesar. /<lat. summarius, fr. sommaire

SUMÁR3 ~e n. 1) Conținut scurt al unei lucrări; rezumat. 2) Tablă de materii; cuprins. /<lat. summarius, fr. sommaire

șumár, șumári, s.m. (reg.) 1. pădurar. 2. paznic al unei proprietăți de teren arabil; pândar.

sumar a. scurt: expunere sumară. ║ n. extras: sumarul unui discurs.

sumár, -ă adj. (lat summárius, d. summa, sumă). Rezumat, pe scurt, succint: expunere sumară. Expeditiv, fără multă vorbă: legea luĭ Lynch e o justiție sumară. Compus din puține haĭne: costum sumar. S. n., pl. e. Rezumat, extras, cuprins, conținut, tabla de materii: sumaru uneĭ reviste, uneĭ ședințe. Adv. În mod sumar.

SUMAR adj., s. 1. adj. concis, rezumativ, sintetic, succint, (înv.) rezumător. (O descriere ~.) 2. adj. succint, (înv.) repede. (O schiță ~ a situației.) 3. adj. fugitiv, rapid, superficial. (La o cercetare cît de ~...) 4. adj. neaprofundat, superficial. (O analiză cam ~.) 5. s. conținut, cuprins, tablă de materii, (înv.) registru, scară, sumă, (grecism înv.) pinax. (~ unei cărți.)

sumar s. v. INVENTAR. LISTĂ.

șumar s. v. PĂDURAR.

Intrare: sumar (adj.)

Intrare: șumar

Intrare: sumar (subst.)

Link către această paradigmă